La numai 29 de ani, Oana Moise este o mostră de feminitate în lumea dură a infanteriştilor. De dragul armatei, şi-a lăsat acasă copilul şi a plecat, alături de colegii săi pentru a trăi „experienţa afgană", misiune teribilă pentru o femeie soldat.

Ideea preconcepută conform căreia doar bărbaţii pot lucra în armată, datorită forţei şi siguranţei de sine de care dau dovadă, a fost contrazisă de Oana Moise, o tânără de numai 29 de ani care zi de zi arată că discreţia şi gingăşia nu sunt incompatibile cu atmosfera cazonă a unei unităţi militare.

A văzut ce înseamna armata de la tatăl său, ofiţer. Visul de a îmbrăca haina militară în detrimentul hainelor moderne şi a tocurilor înalte a devenit de neclintit.

La 21 de ani, cu mâna pe armă

A păşit timid în armată, în 2002, când s-a mulţumit să lucreze cu hârtiile, într-un birou al Brigăzii 8, Artilerie Mixtă. După trei ani însă, s-a aliniat cot la cot cu soldaţii Batalionului 280, Infanterie Mecanizată, în calitate de sergent major.

A făcut luni întregi de instrucţie pentru a putea ocupa această funcţie, râvnită de foarte mulţi bărbaţi de altfel, participând la şedinţe periodice de tragere cu armament de infanterie. Nu este invidiată de colegii săi, ba din contră, se ajută şi se înţeleg reciporc.

„În relaţia cu colegii mă bazez foarte mult pe respect, cooperare şi ajutor reciproc. Nu există rivalităţi între noi, iar munca este pe primul loc", spune Oana.

În misiune în Afganistan

Oana Moise a fost personaj al războiului. Deşi a lăsat acasă o fetiţă în vârstă de patru ani şi un soţ, de asemenea militar, tânăra şi-a luat inima în dinţi şi a plecat pe front. S-a întors din misiune la finele lunii ianuarie, după şapte luni de teamă şi teroare.

„În Afganistan am fost pe funcţia de ajutor şef depozit la Compania Logistică. Am trăit şi momente de teamă, gândindu-mă că am lă