Pachetul de stimuli de 13 miliarde euro anunţat în februarie 2009 de Guvernul României pentru contracararea efectelor crizei economice a fost "mai mult imaginar decât real", întrucât au fost lansate puţine proiecte, susţine Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) într-un raport publicat vineri. Ca urmare a crizei, multe guverne au anunţat programe fiscale variate, care păreau expansioniste, dar care în realitate au avut un impact minor asupra economiei reale, se
Pachetul de stimuli de 13 miliarde euro anunţat în februarie 2009 de Guvernul României pentru contracararea efectelor crizei economice a fost "mai mult imaginar decât real", întrucât au fost lansate puţine proiecte, susţine Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) într-un raport publicat vineri.
Ca urmare a crizei, multe guverne au anunţat programe fiscale variate, care păreau expansioniste, dar care în realitate au avut un impact minor asupra economiei reale, se arată în raportul BERD.
Efectele asupra creşterii economice au fost neglijabile
Efectul programului asupra creşterii economice a ţării a fost neglijabil, notează, într-un document de lucru, economistul şef al BERD pentru Europa de Sud-Est, Peter Sanfey.
Mai multe guverne din regiune au anunţat diferite programe fiscale care păreau să sprijine creşterea, însă în realitate acestea au avut un impact redus asupra economiei. BERD oferă ca exemplu planul executivului de la Bucureşti de stimulare a activităţii economice.
"Să luăm exemplul României, unde guvernul a anunţat în februarie 2009 un pachet de stimulare a economiei în valoare de 13 miliarde de euro pentru a combate efectele crizei. Ideea era de a aloca cea mai mare parte, de peste zece miliarde de euro, pentru proiecte de infrastructură. Până acum, «stimulii» au fost mai mult imaginari decât reali; puţine proiecte au fost demar
