Peste 3% din persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani sunt incapabile să efectueze mintal operaţii aritmetice simple, relevă un studiu francez. Cei chestionaţi au răspuns că viaţa de zi cu zi nu le solicită această abilitate.

Calculele legate de salariu sunt efectuate, în aproape toate instituţiile, de către un program computerizat. La supermarket suma o face tot calculatorul, iar vigilenţa cumpărătorului se rezumă la verificarea articolelor taxate (câte sunt, de câte ori au fost marcate pe bon etc.).

Dar adunările finale, calculul taxei pe valoarea adăugată şi restul ce trebuie încasat - în cazul în care clientul plăteşte cu bani - sunt socotite automat. Cum vânzătorul nu poate să influenţeze corectitudinea programului, nici verificarea mintală nu mai este necesară.

Unii nu uită niciodată

Nici dacă e vorba de impozitele anuale sau de efectuarea unor plăţi legate de petrecerea timpului liber, cum ar fi achitarea biletelor de cinema sau a facturii de la restaurant, nu sunt necesare calcule. Prin urmare, în afara celor care desfăşoară activităţi cât de cât tehnice, ceilalţi cetăţeni europeni nu mai au nevoie de cunoştinţele de matematică acumulate în şcoală, întrucât computerele fac treaba în locul lor. Şi, cum tot ce nu e folosit se şterge, abilitatea de a calcula mintal scade drastic, în doar câţiva ani de la absolvirea liceului.

Psihologii francezi de la Universitatea din Nancy, conduşi de profesorul Jean-Paul Fischer, au încercat să determine şi dacă există o legătură între studiile efectuate şi durata memoriei legată de operaţiile aritmetice. Ei au constatat, de pildă, că numai 0,5% din persoanele cu studii superioare au uitat să facă socoteli, iar dacă aveau cumva studii tehnice procentul s-a redus la numai 0,001%.

Inginerii sau profesorii de ştiinţe exacte nu-şi pierd niciodată abilitatea de a socoti mintal. Din cei