În premieră de la izbucnirea controversei instituţionale în jurul studierii comunismului românesc, Vladimir Tismăneanu vorbeşte despre conflictul care a făcut “carieră” în ultima lună. Sursa: Arhiva EVZ
Guvernul Boc a decis: la conducerea noului Institut pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului (IICCMER) au fost instalaţi Vladimir Tismăneanu şi Ioan Stanomir. Prima decizie: institutul va purta numele Monicăi Lovinescu.
Mai mult, IICCMER îşi va extinde activitatea la studierea Revoluţiei şi a mineriadelor. “Pot să vă asigur că sprijinul preşedintelui Băsescu este cât se poate de concret şi puternic”, susţine, exclusiv pentru EVZ, un Vladimir Tismăneanu tranşant.
EVZ: Domnule Tismăneanu, l-aţi învins pe Marius Oprea în lupta pentru şefia IICCMER – iată viziunea facilă. Ce urmează? Şi, până la urmă, care a fost miza controversei? Vă mărturisesc că eu n-am înţeles foarte multe. “Baricadele” s-au ridicat atât de sus încât cei aflaţi în spatele lor nici măcar nu se mai auzeau la un moment dat.
Vladimir Tismăneanu: Nu se pune problema în termeni de învingători şi învinşi. Miza dezbaterii, din păcate acoperită de stridente zgomote de fond, a fost şi va continua să rămână viziunea interpretativă asupra comunismului românesc ca parte a fenomenului comunist global. Refuz dihotomiile false de tipul “morţi versus cărţi”.
Toţi cercetătorii din cadrul acestui institut îşi vor continua activităţile în noua formula organizaţională. Este vorba de lărgirea paletei metodologice, de abordarea unor teme precum economia, societatea, ideologia, instituţiile, minorităţile naţionale. Cum am spus-o în repetate rânduri, nu ne gândim, cei din noua conducere, la vreo îngrădire a acţiunilor cu efecte juridice. Dimpotrivă.
Se spune limpede în Hotărârea de Guvern din 23 februarie că voi coordona activit