Un document de lucru al BERD arată că efectele împrumuturilor externe asupra creşterii economice au fost neglijabile
Efectele măsurilor anticriză pe care guvernul Boc le-a luat anul trecut sunt "mai degrabă imaginare decât reale", în condiţiile în care deşi, teoretic, România a luat un credit de 13 miliarde de euro de la FMI pentru investiţii, tocmai acest capitol a fost neglijat de oficialii de la Palatul Victoria.
Concluzia îi aparţine lui Peter Sanfey, economist principal în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). "Guvernul a anunţat în februarie 2009 un pachet de stimulare a economiei de 13 miliarde de euro pentru a ajuta la contracararea efectelor cele mai rele ale crizei. Ideea era ca o mare parte din acest pachet (mai mult de 10 miliarde de euro) să fie folosită pentru proiecte de investiţii. Până acum, stimulii au fost mai degrabă imaginari decât reali; s-au pornit puţine proiecte iar efectul asupra creşterii economice a fost neglijabil", susţine Sanfey în cadrul unui document de lucru al BERD, în care se analizează măsurile luate de statele din Europa de Sud-Est pentru ieşirea din criză, document disponibil pe site-ul oficial al instituţiei financiare.
Efectele acordului nu se văd în investiţii
• Anul trecut, statul român a împrumutat circa 9,5 miliarde de euro (banii de la FMI destinaţi rezervelor BNR nu sunt incluşi), dintre care 3,45 de miliarde de euro au fost luate de Finanţe de la FMI, CE şi BM, în timp ce statul a cheltuit pe investiţii în 2009 ceva mai mult de jumătate din această sumă, respectiv aproximativ 5,5 miliarde de euro, cu menţiunea că guvernul a amânat plata unor datorii, cum ar fi cea de 200 de milioane de euro către Bechtel, pentru a se încadra în deficitul bugetar impus de FMI.
• Diferenţa de bani a fost folosită de stat pentru a putea plăti pensiile şi salariile, în condiţiile în