Clădirea Teatrului Naţional din Bucureşti va reveni la forma din anii ‚70 şi va fi transformată într-un spaţiu cultural deschis, cu librării, cafenele, săli de expoziţie şi arenă în aer liber. Una dintre clădirile cu o istorie de aproape 200 de ani din Bucureşti, cea a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ (TNB), urmează să treacă printr-o transformare majoră. Riscurile majore de cutremur şi incendiu au grăbit decizia ca structura TNB să fie renovată, ur
Clădirea Teatrului Naţional din Bucureşti va reveni la forma din anii ‚70 şi va fi transformată într-un spaţiu cultural deschis, cu librării, cafenele, săli de expoziţie şi arenă în aer liber.
Una dintre clădirile cu o istorie de aproape 200 de ani din Bucureşti, cea a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ (TNB), urmează să treacă printr-o transformare majoră. Riscurile majore de cutremur şi incendiu au grăbit decizia ca structura TNB să fie renovată, urmând a fi transformată într-o instituţie deschisă, în care doritorii îşi vor putea petrece toată ziua.
Istoria TNB începe în 1834, când ia fiinţă Societatea Filarmonică, societate care cumpără Hanul Câmpinecii pentru a construi teatrul. Clădirea în stil baroc, construită după planul arhitectului vienez Heft, a rezistat până în 1944, când a fost bombardată de nazişti. După o perioadă de aproape trei decenii, în care spectacolele s-au ţinut în sălile Comedia a Teatrului Majestic, Studio din Piaţa Amzei şi în sălile de festivităţi din câteva licee, este inaugurată noua clădire a TNB.
Ziua de 23 decembrie 1973 reprezintă şi singura dată la care Elena şi Nicolae Ceauşescu au fost prezenţi la TNB (conform istoricului teatrului). S-a jucat atunci prima parte dintr-o evocare a luptei ilegaliştilor, „Simfonia patetică“ de Aurel Baranga, şi ultimele două acte din „Apus de soare“, de Barbu Delavrancea.
Extindere la 3.100 de locuri
Forma d