Iubitorii de artă sacră se pot bucura până la 24 martie de expoziţia de icoane basarabene de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti.
Expoziţia „Icoana casei" merită văzută fie şi numai pentru faptul că este pentru prima dată după 1989 când icoanele mobile din spaţiul românesc de dincolo de Prut ajung în Capitală. Adevărate opere de artă, dar şi martore ale vremurilor neprielnice credinţei, icoanele acestea fac parte din colecţia lui Petru şi Andrei Costin din Chişinău, tată şi fiu împătimiţi de obiectele de artă şi istorice.
Sunt expuse 100 de icoane în care sunt tratate teme din Vechiul şi Noul Testament, dar sunt reprezentaţi şi sfinţi iubiţi de popor. Cele mai multe sunt reprezentări ale Maicii Domnului cu Pruncul, în diferite ipostaze: Maica Domnului Kazanskaia, Maica Domnului Vladimirskaia sau Eleusa, Maica Domnului Fiodorovskaia, Maica Domnului Smolenskaia, Maica Domnului Alinarea Durerii, Maica Domnului Bucuria celor necăjiţi, Maica Domnului Salvatoarea celor Pierduţi, Maica Domnului Oranta, Încoronarea Maicii Domnului.
Se remarcă şi trei variante ale icoanei mai puţin cunoscute românilor, numită Maica Domnului de Hârbovăţ, care preia motive artistice ale şcolii iconografice ruşeşti.
Şi chipul lui Iisus apare în mai multe ipostaze: Pantocrator, aspecte din viaţa şi patimile Sale, Fuga în Egipt, Botezul, Floriile, Răstignirea şi Învierea Domnului.
Ceea ce face din aceste icoane unicate este nu atât vechimea lor - cea mai veche din secolul al XVIII-lea -, ci faptul că posesorii lor iniţiali, basarabeni aflaţi sub ocupaţia comunistă rusă, au fost nevoiţi să le dea jos de pe pereţi, să le ascundă prin locuri improprii unor obiecte sfinţite, să îndure altături de icoanele lor multe orori. Unele dintre ele poartă urme ale schingiurii ateiste, altele au pe verso inscripţii care
