După ce anul trecut membrii proiectului internaţional Catlin Arctic Survey au măsurat grosimea şi densitatea stratului de gheaţă de la Polul Nord geografic, anul acesta misiunea lor constă în determinarea nivelului de dioxid de carbon din apa şi gheaţa de la diferite adâncimi. Călătoria, aflată la început, se anunţă una dificilă, date fiind condiţiile în care se desfăşoară, anunţă presa europeană. De exemplu, temperaturile oscilează, în această perioadă a anului, în jurul valorii de –75 de grade Celsius.

Două echipe de exploratori şi oameni de ştiinţă au început să studieze, în Arctic, impactul dioxidului de carbon (CO2) asupra acestei regiuni. Potrivit experţilor, oceanul planetar ar putea deveni tot mai acid din cauza emisiilor din ce în ce mai mari ale acestui gaz cu efect de seră, rezultând, între altele, distrugerea recifurilor de corali, scăderea potenţialului de reproducere a organismelor şi animalelor subacvatice, efecte negative asupra lanţului trofic şi a structurii ecosistemului şi, de aici, diminuarea pescuitului, scăderea potenţialului turistic etc. În încercarea de a înţelege acest fenomen, experţii efectuează an de an studii de specialitate.

În 2010, misiunea ştiinţifică la Polul Nord a început deja. Încărcaţi cu 120 de kilograme de echipamente şi alimente urcate pe "spinarea" mai multor sănii, exploratorii britanici Ann Daniels (prima femeie din lume care a ajuns la polii Sud şi Nord, în 2002), Charlie Paton (fost puşcaş marin, pasionat de sporturile extreme, a parcurs mii de kilometri în zona arctică în şapte misiune polare) şi Martin Hartley (fotograf profesionist, cu 19 misiuni arctice şi antarctice) au de parcurs aproximativ 500 de kilometri de teren imprevizibil timp de 50 de zile.

În astfel de condiţii, coroborate cu prognoza meteorologică, costul transportului aerian până în zona arctică, valoarea ştiinţ