Guvernul a alocat 13 miliarde de euro pentru a sprijini economia să iasă din criză, însă au fost puse în aplicarea prea puţine proiecte. Astfel, programul de luptă împotriva crizei este mai mult imaginar decât real, se arată într-un raport dat publicităţii Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Sursa: Arhiva
“Luaţi exemplul României. Guvernul a aprobat în februarie 2009 un pachet de stimulare a economiei în valoare de 13 miliarde de euro. Circa 10 miliarde de euro trebuiau folosiţi în proiecte de infrastructură. Până acum, “stimulii” au fost mai mult imaginari decât reali. Prea puţine proiecte au fost implementate iar efectul lor asupra economiei este neglijabil”, se arată Într-un raport realizat de Peter Sanfey, responsabilul pe zona Europei de Sud- Est în cadrul biroului economistului şef al BERD.
România este dată ca exemplu negativ de management al crizei alături de Macedonia. În documentul citat se arată că implicaţiile crizei nu au fost evaluate corespunzător nici măcar de experţii internaţionali.
Într-un raport al FMI din octombrie 2008 se arăta că România va înregistra în 2009 o creştere economică de 4,8%, însă raportul dat publicităţii un an mai târziu indică o contracţie economică de 8,5%.
BERD consideră că specialiştii FMI nu au făcut greşeli mai mari faţă de alţi experţi în ceea ce priveşte previziunile economice, fie că este vorba despre organisme internaţionale sau companii. Astfel, şi BERD a estimat iniţial o creştere economică de 3%, pentru ca ulterior să prognozoze o contracţie de 8%.
Inflaţia şi leul dau bătăi de cap
Peter Sanfey notează şi că BNR a avut dificultăţi în a ţine inflaţia sub control. Reducerea deficitului de cont curent, rezultată în urma scăderii importurilor, nu poate fi considerată o “îmbunătăţire” a situaţiei României, întrucât atât firm