Marea surpriza e, fara indoiala, premierea lui „The Hurt Locker” cu Oscarul pentru cel mai bun film, in conditiile in care era asteptat un partaj cat de cat egal (macar al distinctiilor celor mai importante) intre „The Hurt Locker” si „Avatar”. Surprinsa a fost mai ales Kathryn Bigelow care s-a intors derutata din culise, tocmai dupa ce luase Oscarul pentru regie. Victoria lui „The Hurt Locker” – care nu e cel mai bun american al anului! - ar putea sa semnifice faptul ca, in vreme de criza financiara, AMPAS vrea sa arate lumii ca apreciaza initiativa independenta, mult mai modesta financiar decat costisitoarele superproductii.
Sunt, insa, mai multi factori care au facut impreuna ca „The Hurt Locker” - un film foarte bine realizat la toate capitolele, dar nu cel mai stralucit si deloc memorabil in istoria filmului -, sa devina filmul anului pentru industria americana de film. In primul rand, a fost o conjunctura fericita, cu niste coincidente fericite: faptul ca regizorul acestui film de razboi era o femeie (si niciodata pana acum o femeie nu a luat Oscarul pentru regie); faptul ca aceasta femeie e fosta sotie a celuilalt favorit, James Cameron; faptul ca subiectul lui „The Hurt Locker” este razboiul din Irak; faptul ca, pe fondul crizei financiare, membrii Academiei Americane de Film au vrut sa dea un „statement” – acela ca prefera, poate fortat spus, calitatea in locul cantitatii, mai degraba economia risipei.
Fireste, in alta companie (cu filmele de anul trecut sau mai ales de acum doi ani), „The Hurt Locker” n-ar fi avut poate nicio sansa. Dar acesta a fost momentul de glorie de care nu doar Kathryn Bigelow avea nevoie, ci si Hollywoodul, care a mai premiat in cadrul aceleiasi ceremonii alte doua filme independente. „Precious” triumfa cu doua zile in urma la Independent Spirit Awards (care sunt, pastrand proportiile, Oscarurile filmelor ind
