Printre ghiocei de Babadag şi crini olandezi, producătorii locali de flori scot tot mai cu curaj capul din iarnă.

Obligaţi de municipalitate să se reorienteze pe piaţă, după interdicţia de a mai vinde flori în centrul oraşului, florarii din judeţ s-au îndreptat către zonele adiacente.

Cultivator după carte

Decanul de vârstă al florarilor clujeni vine din cartierul Gruia. Elena Bereczki are la 80 de ani. A lucrat în industria textilă. De 40 de ani cultivă flori în grădina din spatele casei. Producerea lalelelor şi a lăcrimiarelor este cu o mulţime de probleme. A citit în anii 70 o carte de floricultură. A demarat afacerea cu soţul ei, decedat între timp. Acum este ajutată la vânzare de o fiică şi de o vecină.

„Toamna târziu se pun bulbii în grădină, iar în februarie se scot şi se pun în casă, să se deschidă”. În ultimii ani s-au complicat problemele de desfacere a florilor. Piaţa Mihai Viteazul a devenit inaccesibilă la chirie, după privatizarea pieţei tradiţionale. Iar din acest an a fost restricţionat şi centrul oraşului.

Trai decent din flori

Tot în Piaţa Muzeului vinde flori şi familia Toth. Eniko şi Imre locuiesc în satul Gheorgheni, la poalele Feleacului. Se ocupă de flori de şase ani. Dacă în urmă cu cîţiva ani îşi mai permiteau să lucreze şi în oraş, acum activitatea cu florile nu le mai permite să lipsească de acasă. Lucrează doar după calendar. Au renunţat chiar şi la legume. Au început cu lalele creţe şi lăcrimioare. recunosc că folosesc seminţe din Olanda. Le-am încercat şi pe cele autohtone, dar au fost de slabă calitate. "Au încolţit doar câteva sute. Cele străine au ieşit aproape toate".

Cât despre desfacere, au fost afectaţi de decizia municipalităţii de interzice desfacerea florilor din centrul oraşului. Este şi frigul care îi obligă să ţină florile în maşină. Totuşi nu se pot plânge. În domeniul fl