Cand cineva imi spune ca nu poate sa aiba urmasi pe cale naturala, dar totusi nu vrea sa adopte un copil, raman cu gura cascata. Si nu reusesc sa inteleg de ce atata vaicareala “oh, nu putem sa avem copii”. Nu. Nu aceasta este formularea corecta. Nu doriti sa aveti copii. Pentru ca ei exista. Peste tot. Trebuie doar sa aveti inima si sa-i vedeti.

In primavara in care m-am casatorit, Anca, una din prietenele mele, m-a sunat disperata. Cunostea o eleva de liceu care mai avea doua saptamani si trebuia sa aduca pe lume o fetita. Adolescenta nu avea cum sa creasca aceasta fetita, iar Anca mi-a dezvaluit ca tatal era un baiat de bani gata, coleg de liceu cu fata insarcinata.

Eu am luat-o ca pe un semn. Imediat i-am spus fostului meu sot despre telefonul cu pricina, iar intrebarea a venit firesc: “nu vrei sa o luam noi?”

Tavalici nu a fost de acord. Ba mai mult, tatal lui mi-a spus: daca e cumva vreo problema urmasii ar trebui sa aiba macar sangele fiului sau, asa ca sa spun de am vreo greutate cu procreerea. Pentru o maxima sinceritate, nu, nu sunt infertila. Singura data cand am ramas insarcinata in 33 de ani de viata a fost in timpul casniciei. Tocmai aflasem ca barbatul meu umbla cu alta, asa ca sarcina s-a pierdut inainte sa devina macar o nuca. Din cauza stresului. Am aflat asta la un consult amanuntit la clinica.

Refuzul de a adopta un copil (fapt care ar fi schimbat in bine atat viata fostului meu sot cat si pe a mea – eu am o sensibitate aparte legata de acest subiect din motive personale) mi-a lasat un gust amar. M-am gandit multa vreme la fetita care urma sa nasca o fetita, dar am preferat sa tac si sa pastrez pentru mine dezamagirea.

Stiti ce inseamna sa adopti un copil ?

O minune. Un miracol. O deschidere a inimii pe care o aplaud atat de tare incat se aude pana in Patagonia. Sa adopti un copil, doi chiar, e cea mai mare do