"Stimulii" inclusi in programul cu fonduri de 13 miliarde euro anuntat de guvernul Romaniei in februarie 2009 pentru sprijinirea economiei au fost pana in prezent "mai mult imaginari decat reali", intrucat au fost lansate putine proiecte, scrie Peter Sanfey, responsabilul pe zona Europei deSud- Est in cadrul biroului economistului sef al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare.
Efectul programului asupra cresterii economice a tarii a fost neglijabil, scrie Sanfey in lucrarea "Sud-Estul Europei. Lectiile crizei globale".
Mai multe guverne din regiune au anuntat diferite programe fiscale care pareau sa sprijine cresterea, insa in realitate acestea au avut un impact redus asupra economiei. BERD ofera ca exemplu planul executivului de la Bucuresti de stimulare a activitatii economice.
"Sa luam exemplul Romaniei, unde guvernul a anuntat in februarie 2009 un pachet de stimulare a economiei in valoare de 13 miliarde de euro pentru a combate efectele crizei. Ideea era de a aloca cea mai mare parte, de peste zece miliarde de euro, pentru proiecte de infrastructura. Pana acum, «stimulii» au fost mai mult imaginari decat reali; putine proiecte au fost demarate, iar efectul asupra cresterii economice a fost neglijabil", se arata in documentul BERD.
Alte state, intre care Serbia, Macedonia sau Bosnia-Hertegovina, au incercat sa ofere scutiri de taxe pentru a incuraja activitatea economica. Toate aceste masuri au avut unele efecte pozitive, dar nu constituie un raspuns coerent la criza economica. "Stimulii" inclusi in programul cu fonduri de 13 miliarde euro anuntat de guvernul Romaniei in februarie 2009 pentru sprijinirea economiei au fost pana in prezent "mai mult imaginari decat reali", intrucat au fost lansate putine proiecte, scrie Peter Sanfey, responsabilul pe zona Europei deSud- Est in cadrul biroului economistului sef
