Cetăţenii din micul stat european au respins covârşitor, prin vot, un plan privind achitarea, din fonduri publice, a datoriilor unei bănci private către clienţii britanici şi olandezi. Sursa: Reuters
Cetăţenii islandezi au declarat tranşant, la urne, că nu vor să cedeze presiunilor exercitate de guvernanţi, pentru a achita, din propriul buzunar, datoriile unei bănci private, falimentate de criză, către clienţii britanici şi olandezi. Un acord dezavantajos privind rambursarea acestor datorii a fost respins sâmbătă, prin referendum, de 93% dintre votanţi, potrivit cifrelor citate de AFP.
Rezultatul clar al votului reflectă furia islandezului obişnuit pe „bancherii lacomi care au ruinat ţara” şi pe autorităţile care nu au prevenit acest deznodământ. Nu în ultimul rând, cetăţenii au dorit să-şi manifeste dispreţul faţă de guvernele de la Londra şi Haga, acuzate că încearcă să impună micului stat european un acord dezavantajos pentru recuperarea datoriei.
„Putere poporului!” şi „Trăiască Revoluţia!”, scria pe pancartele afişate de islandezi, ieşiţi la sfârşitul săptămânii la un marş de protest.
Falimentul Icesave
Necazurile au început în 2008, când sistemul bancar islandez s-a prăbuşit, în plină criză financiară. Falimentul Icesave, operaţiunea băncii Landsbanki, a lăsat mii de depunători britanici şi olandezi fără economii.
Guvernele de la Londra şi Haga au oferit compensaţii depunătorilor, iar acum vor să recupereze de la Islanda o sumă de 3,8 miliarde de euro, adică banii depuşi, plus o dobândă de 5,5%. Pentru a-şi scăpa ţara de datorii, fiecare islandez ar plăti câte 12.000 de euro.
Importanţa votului
De încheierea acordului cu Londra şi Haga depinde programul de asistenţă financiară a Islandei, susţinut de FMI şi ţările nordice. Haga a sugerat chiar că blocarea aco
