Academia Americana mi-a stricat dimineata zilei de 8 martie cu 3 vesti: premiul pentru regie acordat lui Kathryn Bigelow, Oscarul pentru cea mai buna productie a anului castigat de filmul ei The Hurt Locker si premiul pentru cel mai bun film strain ajuns in mainile argentinianului care-a facut El secreto de sus ojos.
Kathryn Bigelow regizeaza corect, cum coase bunica goblenuri, cum implateste matusa-mea manusi. Kathryn Bigelow e inalta, arata bine si e mai desteapta decat multi colegi de bransa, basca a reusit sa faca un film care-o plaseaza in topul femeilor de luat in seama la Hollywood. Dar niciunul dintre aceste atu-uri, din punctul meu de vedere, nu justifica pe deplin cele doua mari premii pe care si le-a pus in casa de Ziua Femeii. E demna de Oscar, nimic de zis, dar mi se pare trist ca meritele ei personale sa fie subsumate unei politici tampite.
Oscar 2010 cu dedicatie pentru “femeia puternica si desteapta”
A fost anul femeilor la Oscar. Le apreciem cand fac film de razboi cu buget mic, le apreciem cand debuteaza in roluri de abuzate sau aduc pe marile ecrane forta si emotia unor fiinte cat se poate de reale care-au inspirat productiile in care joaca, pare sa transmita Academia.
Ca si cum pana acum femeile n-ar fi avut nimic de zis in film, n-ar fi facut decat retarde comedii romantice si n-ar fi jucat decat curve fictionale.
Unele Oscaruri acordate anul asta sunt ca posterele motivationale din 1944 la nivelul mesajului catre publicul feminin. Femeia e apreciata maxim cand serveste scopului vremii sale, nimic rau in asta, nu?
Vorbeste despre razboi, fii activa, fii mama eroina, mergi pana in panzele albe, dovedeste empatie pe timp de criza, fii un sprijin de nadejde! Stapaneste realitatea intru totul, ancoreaza-te cu dintii si unghiile in ea cand vine vorba de arta, lasa cacaturile astea cu creativitatea, feminitatea, i
