La începutul crizei financiare, România se afla pe o poziţie superioară faţă de Ungaria şi Bulgaria. Cum a fost posibil să ajungem după numai un an şi trei luni în urma acestora? În toamna anului 2008, Ungaria se afla în pragul colapsului din cauza situaţiei financiare de-a dreptul dramatice. Acum, este un model pentru felul în care a reuşit să facă faţă crizei economice.

În urmă cu mai puţin de doi ani, Ungaria se afla în incapacitate de plată pentru ca acum Guvernul de la Budapesta să îşi permită să refuze banii de la Fondul Monetar Internaţional, ţara fiind capabilă să-şi acopere singură necesităţile de finanţare.

În comparaţie, România încă depinde de banii de la instituţiile financiare internaţionale şi a aşteptat cu sufletul la gură să primească următoarele tranşe de împrumut de 2,3 miliarde de euro. Şi în comparaţie cu Bulgaria, România suferă o altă înfrângere. Micii întreprinzători au găsit la vecinii de peste Dunăre condiţii mai avantajoase pentru afaceri. Alungaţi de impozitul forfetar şi de povara fiscalităţii, românii caută scăpare în Bulgaria.

Ungaria a reuşit să evite falimentul tocmai prin politicile guvernamentale promovate în ultimul an. În timp ce noul guvern condus de Gordon Bajnai a tăiat adânc din cheltuielile bugetare, la Bucureşti nimeni nu şi-a asumat acest curaj. Diferenţa se vede în indicatorii macroeconomici.

Ungaria a reuşit să-şi reducă deficitul pe anul trecut sub nivelul de 4% din PIB, spre deosebire de România unde abia a fost ţinut la 7,2%. Pentru a-şi reduce dependenţa de finanţarea externă, guvernul Bajnai a luat măsuri dure pentru a putea ţine bugetul în viaţă. Încă din primăvara anului 2009, salariile bugetarilor au fost îngheţate, pensiile au fost reduse iar vârsta de pensionare s-a majorat la 65 de ani.

Toate acestea au adus economii la bugetul de stat de peste cinci miliarde de euro. Pe de altă par