Strabismul este o afectiune care apare frecvent la copii, dar poate aparea, din diverse motive, si mai tarziu in viata. Miscarile oculare sunt controlate de sase muschi. Doi dintre ei sunt responsabili de miscarile laterale (stanga – dreapta), in timp ce de alti patru muschi depind miscarile verticale (sus – jos) si cele in plan inclinat. Pentru ca ochii sa se alinieze si sa se concentreze in egala masura in acelasi punct trebuie ca muschii oculari ai fiecarui ochi sa functioneze impreuna, in echilibru cu muschii celuilalt ochi.
Strabismul este declansat de slabirea unuia dintre muschii oculari sau de inervarea insuficienta a acestuia si se poate depista inca din primele luni de viata.
In prima luna de viata, copilul vede imagini mari, cum e chipul mamei. Ajungand la trei luni, poate sa priveasca obiecte mai mici, cum sunt jucariile, sau sa le urmareasca cu privirea in miscare. La aceasta varsta se poate face un test: se proiecteaza lumina unei lanterne mici pe suprafata ochilor si se constata daca reflexul luminos care se formeaza pe cornee este situat in centrul pupilei, arata dr. oftalmolog Luminita Teodorescu.
Cand inceputul strabismului se produce sub varsta de sase luni sau chiar mai devreme, se numeste strabism congenital. Mai frecvent este strabismul convergent, cand ochiul fuge spre nas. Apare adesea la copiii prematuri, la cei cu greutate mica la nastere sau daca au suferit hipoxie perinatala. Riscul este prezent si daca mama gravida fumeaza sau consuma alcool.
Nu sunt cunoscute toate cauzele aparitiei strabismului. De foarte multe ori, afectiunea este ereditara. Alti factori ce par sa contribuie la aparitia strabismului sunt: suprasolicitarea vederii (ca in cazul prezbitismului);componenta fiziologica (distanta dintre ochi este mai mare decat ar fi normal);tumoare oculara;tumoare craniana;boala Graves;accidente v
