Colectarea selectivă se dezvoltă cu greu în România. Ritmul lent este cauzat însă de la faptul că iniţiativa nu a venit din interiorul ţării, ci ca urmare a constrângerilor impuse de legislaţia Uniunii Europene. De câţiva ani, prin oraşele României au apărut containere de gunoi pentru hârtie şi carton, plastic şi metal sau sticlă. Unii români au început să le folosească, alţii trec indiferenţi pe lângă ele. Deşi colectarea selectivă se dezvoltă timid în România

Colectarea selectivă se dezvoltă cu greu în România. Ritmul lent este cauzat însă de la faptul că iniţiativa nu a venit din interiorul ţării, ci ca urmare a constrângerilor impuse de legislaţia Uniunii Europene.

De câţiva ani, prin oraşele României au apărut containere de gunoi pentru hârtie şi carton, plastic şi metal sau sticlă. Unii români au început să le folosească, alţii trec indiferenţi pe lângă ele. Deşi colectarea selectivă se dezvoltă timid în România, ea funcţionează totuşi, iar cantităţile ajung să fie reciclate.

Cei care motivează dezinteresul pentru colectarea selectivă argumentează că o astfel de activitate este inutilă, că de fapt în România nu se reciclează şi că pubelele speciale pentru colectare selectivă sunt doar pentru imagine. Justificările cel mai des întâlnite în acest caz sunt fie că au fost martori la ridicarea deşeurilor reciclabile de către angajaţii firmei de salubritate, care le amestecau între ele, fie argumentând că oamenii nu respectă semnalistica de pe containerele speciale, aruncând în ele şi alte deşeuri menajere.

Sistemul de colectare selectivă funcţionează însă şi în România, în ciuda scepticismului de care este înconjurat, iar reportajul capital.ro urmăreşte drumul parcurs de deşeurile colectate selectiv în sectorul 3, de la momentul în care populaţia le depune, până pe banda de reciclare.

De la container, pe banda de sortare

Una ditr