Numărul mic de oferte din piaţă a menţinut ridicat preţul proprietăţilor cu valoare de patrimoniu cultural, deşi multe sunt într-o stare deplorabilă sau chiar pe cale să se prăbuşească. Oraşul Ploieşti n-a intrat în epoca modernă cu un inventar arhitectonic bogat. Chiar şi aşa, clădiri istorice au fost distruse sistematic datorită unei lipse generale de interes.
Abia în anul 2002 primăria oraşului a eliberat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) prin care s-a stabilit perimetrul unei zone protejate care ar fi trebuit să împiedice dezvoltările urbane haotice şi care ar fi trebuit să protejeze clădirile vechi.
Din păcate acest lucru a funcţionat doar selectiv. Cea mai bună dovadă este o clădire de birouri din sticlă şi oţel care se învecinează cu o serie de case construite în anii 1800 şi care stau să se prăbuşească. Este adevărat, birourile respective au apărut pe harta oraşului înainte de intrarea în vigoarea a PUZ-ului cu pricina. Sunt multe companii care au ales zona istorică a oraşului pentru a-şi desfăşura activitatea, chiar dacă aici chiriile şi preţurile proprietăţilor sunt cu 30% mai mari decât în alte cartiere.
Majoritatea au contractat vile pe care şi-au luat angajamentul să le renoveze ca în fotografiile de epocă. Acelaşi lucru l-au promis şi oamenii cărora li s-au retrocedat casele sau care au cumpărat proprietăţile.
Dar nu toţi s-au ţinut de cuvânt. „La doi paşi de prefectură, în centrul oraşului, nişte oameni de afaceri străini au cumpărat trei case pe care ulterior le-au demolat şi au ridicat în locul lor o clădire de birouri.
Şi nu sunt singurii care au făcut asta", spune Paul Dumbrăvanu, proprietar al agenţiei imobiliare RE/MAX Star Ploieşti. Din fericire, această situaţie nu este foarte des întâlnită.
În schimb, clădirile care au supravieţuit demolărilor se află într-o stare deplorabilă sau au fost restaurate fără respec
