Ponderea mare a cheltuielilor cu salariile si pensiile nu a permis realizarea unor investitii publice semnificative, fiind necesara reducerea "facturii sociale", pentru ca statul sa poata ajuta economia.

BERD a subliniat recent intr-o analiza ca stimulentele pentru economie au fost mai degraba "imaginare decat reale", sustinand ca au fost demarate putine proiecte, iar efectul asupra cresterii economice a fost "neglijabil".

Parteneriatele public-private si atragerea de fonduri europene sunt doua solutii pentru realizarea de investitii, inclusiv in infrastructura, pentru relansarea economiei, insa si la nivelul bugetului ar trebui "facut loc" pentru investitii, in opinia analistilor.

Daca Guvernul ar fi realizat anul trecut programul de investitii anuntat initial, de 10 mld. euro, s-ar fi atenuat prabusirea sectorului constructiilor, cu aproape 14%. Dar si deficitul bugetar ar fi fost cu 4 mld. de euro mai mare, adica 12,5 mld. euro, si ar fi reprezentat 10,6% din PIB. La sfarsitul anului trecut deficitul bugetar a ajuns la 7,4% din PIB. Cheltuielile publice realizate nu au reusit insa sa dea impulsul asteptat. Economia a cazut cu 7,1% anul trecut, fata de o crestere cu 7% in 2008, in conditiile in care statul a reusit sa majoreze doar cheltuielile cu salariile, in timp ce investitiile publice - care au efect de antrenare in economie - s-au diminuat.

Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, aminteste ca in 2010 trebuie sa fie redus deficitul bugetar, la 5,9% din PIB, sustinand ca este necesar sa continue si proiectele de infrastructura. "Ar putea fi folosite si sume extrabugetare pentru infrastructura. Nu avem spatiu bugetar pentru investitii in infrastructura majore decat cu absorbtia fondurilor UE si cu parteneriate public-private. Absorbtia fondurilor UE este o prioritate strategica."

In 2010, bugetul de investitii al Ministerului Transpo