Reprezentaţii ONG-urilor se luptă cu ministerul să schimbe legile strâmbe privind tratamentele în afara ţării. Sursa: EVZ
Lupta cea mai acerbă pentru drepturile românilor care au nevoie de tratamente în străinătate au dus-o până acum organizaţiile neguvernamentale. „Bunii samariteni” strânşi în Asociaţia „Salvează Vieţi” sunt printre cei mai virulenţi.
De când au înfiinţat anul trecut asociaţia, au mers aproape lună de lună la Ministerul Sănătăţii (MS) pentru a cere schimbarea legilor aberante care funcţionează, însă fără succes, pentru moment. Din interacţiunea cu nume roşii bolnavi care le cer ajutorul, Oana Gheorghiu şi Carmen Uscatu, două din membrele active ale asociaţei, ştiu însă foarte clar ce ar face lucrurile să meargă mai bine.
EVZ: Cum comentaţi criteriile de se lecţie a dosarelor (se acordă punctaje după vârsta, costurile tratamentului etc.)?
Oana Gheorghiu: Indiferent de justificările pe care oficialii din MS le aduc introducerii acestor criterii, sunt lucruri peste care nu putem trece: vârsta - criteriu total discriminatoriu şi de neacceptat într-o ţară membră a UE, dreptul la viaţă este consfinţit de Constituţie, indiferent de vârstă; reintegrarea şi re inserţia: adică statul îi ajută doar pe cei care vor putea plăti impozite. Cam la asta se rezumă, nu? Costul - din nou un criteriu de neacceptat. Ce vină are un om că boala de care suferă nu se poate trata în ţara lui, căreia i-a plătit impozite şi că tratamentul e scump?
Faptul ca fondurile sunt limitate nu poate justifica introducerea unor criterii atât de aberante. Statul are obligaţia să asigure asistenţă medicală, iar fondurile limitate ţin mai mult de proasta lor gestionare. Ca exemplu: 40% din dosarele de tratamente în străinătate privesc cancere ale sângelui (leucemii, limfoame Hodgkins).
Cu toate astea, statul roman prefe