Aşa cum mulţi dintre noi au votat în turul întâi al prezidenţialelor de anul trecut cu Crin Antonescu pentru că, în comparaţie cu contracandidaţii săi, reprezenta un suflu nou, o alternativă neîncercată, până în 2014 cu siguranţă vom dori o schimbare majoră faţă de ceea ce am experimentat deja. Privind la poziţiile şi discursurile celor doi lideri ai opoziţiei din acest moment, înclin să cred că momentul lui Crin Antonescu s-ar putea să fi trecut.
Crin Antonescu reprezenta un suflu proaspăt în primul tur al prezidenţialelor, dar doar pentru că era pus în balanţă cu un candidat supus uzurii puterii şi cu Geoană…care e Geoană şi atât, nu trebuie să mai explic. Acum, discursul său legat obsedant de PDL şi Traian Băsescu îmi sună doar prăfuit. Un singur fir roşu: nu ne vom alia cu PDL! Asta am înţeles deja. Altceva? Ceva nou? Deocamdată nu.
Descopăr, însă, în interviul acordat Adevărul, un Victor Ponta nu doar pornit pe schimbare (pentru că de discursuri despre schimbare avem plin podul), dar de un cinism binefăcător şi convingător. În sfârşit, cineva care nu ascunde gunoiul sub preş, ci îşi asumă partidul cu relele sale. Câteva exemple:
” Nu spun că dintr-odată PSD se va transforma în partidul intelectualilor cu ochelari şi cu şcoli în străinătate. Nici nu vreau să fac aşa ceva din PSD. Nu e un partid de sfinţi. Este un partid foarte pragmatic.”
“N-am iluzia că în alte partide e mai bine. Îi cunosc bine şi pe liberali, şi pe pedelişti. Mă uit la PDL şi cred că evoluează spre ceea ce era PSD în 2002-2003. Un partid puternic, arogant, care poate să ajungă unde am ajuns şi noi.
Ovidiu Nahoi.: Dar nu vă plăcea atunci PSD-ul, arogant şi puternic?
Nu… Îmi plăcea că era puternic. Dar au fost destule lucruri care nu mi-au plăcut. În 2004, când am început să spun ce nu-mi place, Adrian Năstase era totuşi liderul incontestabil. Începusem să văd
