Adunarea Alesilor Locali din Îinutul Secuiesc a propus, marţi, 9 martie, proclamarea limbii maghiare drept limba oficiala în Tinutul Secuiesc, în cadrul unei sedinte de la care reprezentantii Uniunii Democrate a Maghiarilor din România si ai Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania nu au participat. “Nu punem în discutie caracterul oficial al limbii române. În opinia noastra, propunerea nu contravine Constitutiei. Aceasta este o practica europeana raspândita. Noi am argumentat cu situatia din provincia Voivodina. Acolo este o situatie similara. Dorim pentru cei 700.000 de maghiari din Tinutul Secuiesc ca limba maghiara sa fie oficiala”, a declarat Izsak Balazs, presedintele Consiliului National Secuiesc. Potrivit acestuia, cunoasterea limbii maghiare a r trebui sa reprezinte unul din criteriile eliminatorii de angajare la institutiile publice din tinutul Secuiesc. „Sunt anumite functii publice care ar trebui sa intre în competenta profesionala cunoasterea ambelor limbi. Autoritatile, consiliile locale trebuie sa stabileasca de comun acord care este cercul functionarilor publici, unde este necesara cunoasterea ambelor limbi. Si cunoasterea limbii maghiare ar trebui sa faca parte din competentele profesionale”, a aratat Iszak Balazs.

Tinutul Secuiesc nu exista!

În replica, presedintele filialei Mures a Partidului Româna Mare, Amza Constantin Margarit, a catalogat intentiile CNS drept “fantezii ale unor minti bolnave”, argumentând ca în România traiesc foarte putini secui si prin urmare nu exista niciun Tinut Secuiesc. “Care Tinut Secuiesc? Asa ceva nu exista numai în mintea unor oameni bolnavi! Chiar si în proiectul de lege care prevede împartirea tarii în regiuni, care a trecut tacit de Senat, la articolul 74 sunt prevazute 24 de minoritati din România, dar cea secuiasca nu e amintita. De asemenea, la ultimul recensamânt numarul celor care s