Tot mai multe tinere din România preferă să înfieze copii, decât să nască, de teamă să nu păţească ceva pe masa de operaţie. Pe vremuri, femeile aduceau pe lume şi câte zece bebeluşi.

În bătătura Mariei Eugenia (76 de ani), din localitatea doljeană Cioroiaşi, e forfotă mare. Tanti Geana, cum este cunoscută printre vecini, mătură curtea de zor. Deşi bate vântul, nu-i pasă. Îşi sumetecă mânecile, îşi strange sortul la spate, îşi înveleşte capul în baticul negru şi se pune pe treabă. Lucica, nepoţica, este ucenic de bază. “Mam-are, ia de mai tihneşte, să nu cazi jos! Nu mai eşti ca în tinereţe. Mai respiră oleacă, nu s-a sfârşit ziua”, o îndeamnă fata, harnică foc.

Cu noaptea-n cap, munceşte în ogradă

Tanti Geana parcă nu o aude. Îi dă înainte cu mătura. A ajuns la potecă. “Maică, până o crăpa de ziuă, trebuie să lucească ograda. Dacă trece lumea pe alee şi aruncă ochii peste gard, nu-şi face impresie urâtă despre neamul nostru? Zice omul că ne-a luat lenea. Hai să nu mai pierdem vremea, că acuşica ne pomenim că strigă cineva la poartă”, îi răspunde bătrâna. Din grădina se aude vocea unui bărbat. “Mamă, vino de mă ajută să rânim şi să aruncăm coceni lui Joiana. Mugeşte de foame. Are ugerul cam strâns, nu-i mai crapă ca ieri. N-am mai îmbuibat-o cu mâncare”, îi spune Petre Maria, unui dintre copiii bătrânei. Tanti Geana aruncă mătura şi dă fuga spre şură. Ridică o lopată şi începe să scoată bălegarul. Nu mai podideşte de muncă. “Stai cuminte, Joiana, că are mama grijă de tine, ca să ne dai lapte”, vorbeşte bunica. Se propteşte pentru câteva clipe de coada lopeţii, să-şi tragă sufletul. Nea Petre îşi dă seama că a obosit şi o roagă să se aşeze pe o buturugă, ca să se odihnească. “Băiete, dacă nu te-aş fi avut pe tine, ce m-aş fi făcut, mânca-ţi-aş sufletul tău?”, întreabă tanti Geana.

Tanti Geană numără 30 de nepoţi

Petre este îns