Coaliţia de guvernare din Republica Moldova a identificat o metodă de depăşire a crizei politice determinate de imposibilitatea alegerii şefului statului. Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) au anunţat că ţara va avea o nouă Constituţie până la 16 iunie.

Liderii coaliţiei liberal-democrate au făcut public anunţul marţi seară după două ore de negocieri. Decizia alianţei de guvernare de a schimba Constituţia prin referendum este oarecum surprinzătoare, deoarece până acum liderii acesteia au exprimat opinii diferite. Până la anunţarea acestei decizii, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, pleda doar pentru modificarea art.78 din actuala Constituţie în sensul alegerii şefului statului în Parlament cu majoritate simplă de voturi - opţiune agreată în ultima vreme şi de comunişti.

REFERENDUM

În faţa presei, liderii AIE au fost zgârciţi în declaraţii. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a spus că, la prima etapă, va fi adoptată legea cu privire la adoptarea noii Constituţii, care va stabili mecanismul de adoptare a Constituţiei şi, în baza acestei legi, Parlamentul va vota viitoarea Constituţie pe articole, apoi o va supune referendumului. Liderul PLDM, Vlad Filat, a declarat că, "odată ce va fi aprobată noua Constituţie, Parlamentul actual îşi va duce mandatul la bun sfârşit, aşa cum a fost oferit de către cetăţeni".

Aceasta înseamnă că alegerile parlamentare anticipate vor fi evitate. Conform Constituţiei în vigoare, actualul Parlament ar urma să fie dizolvat după 16 iunie, deoarece a eşuat în mod repetat în alegerea şefului statului. Liderul PD, ex-comunistrul Marian Lupu, a spus că o bună parte din articolele din actuala Lege Supremă se vor regăsi şi viitoarea Constituţie, dar nu a precizat dacă se referă şi la articolele sensibile referitoare la limbă şi neutralitate.

Un grup de experţi ai Comisiei de la Veneţia a vizitat recent Republi