România are parte de una dintre cele mai capricioase ierni din ultimul deceniu, iar efectele acestor fluctuaţii de temperatură se resimt în diverse domenii, de la agricultură la sănătate şi la starea drumurilor. Sursa: Reuters

"Avem o rezervă de apă excelentă, care ne permite să sperăm la un an agricol bun, atât pentru culturile de toamnă, cât şi pentru cele de primăvară", spune Dr. Elena Mateescu, şeful Laboratorului de Agrometeorologie de la ANM. Dar aceste fluctuaţii pot cauza probleme unor culturi, au contribuit la deteriorarea drumurilor naţionale şi cauzează probleme de sănătate.

AGRICULTURĂ

Griji la rapiţă şi pericol de băltiri

Dr. Mateescu crede că stratul de zăpadă a protejat culturile de iarnă, dar viscolul pare să fi produs unele probleme în anumite regiuni. "Între 17 şi 23 ianuarie, au fost nişte temperaturi foarte scăzute, asociate unui viscol puternic. Se pare că anumite culturi din Moldova şi Bărăgan să fi avut de suferit".

Pericolul este mai mare în cazul culturilor de rapiţă. "Evaluarea se va face după ce primăvara îşi va intra în drepturi, dar aparatul foliar (n.r. frunzele) al culturilor de pe suprafeţele unde stratul de zăpadă nu a apărat plantele de viscol are un aspect pălit şi brunificat (n.r. veştejit)", adaugă dr. Mateescu. Cu excepţia acestor pagube, variaţia condiţiilor meteo nu a produs mari pagube culturilor, deoarece, spune Mateescu, plantele nu au ieşit din repaosul biologic.

"Spre exemplu, dacă am avea parte de astfel de variaţii după ce plantele ies din repaus, spre sfârşitul lui martie, atunci ar fi probleme. Dar eu cred că trebuie luate măsuri pentru evitarea băltirii, mai ales în zonele care au avut parte de precipitaţii abundente. Mă refer la sudul şi sud-estul ţării, unde va fi nevoie de rigole de scurgere, pentru ca plantele să nu se sufoce".

@