839 de morţi din şantierul comunist de exterminare de la Canalul Dunăre-Marea Neagră au fost identificaţi, în premieră, de un fost deţinut politic. Nici azi nu se ştie unde sunt îngropaţi. Numele lor au fost făcute publice în premieră de Fundaţia "Academia Civică", în expoziţia "Un cimitir programat". Sursa: ARHIVELE STATULUI / SERVICIUL JUDEȚEAN CONSTANȚA

Fără mormânt. Fără cruce. Au dispărut pur şi simplu de pe faţa pământului. După aproape 60 de ani, 839 de morţi au fost identificaţi de un fost deţinut politic în documentele primăriilor dobrogene, pe traseul cărora regimul comunist a intenţionat să construiască, în perioada 1949-1953, o cale directă între Dunăre şi Marea Neagră.

Mirel Stănescu este tehnician metrolog, însă din 1991 a avut un singur ţel: să scoată la lumină atrocităţile comise de comunişti la Canal şi să arate dimensiunile genocidului din şantierul de exterminare. Stănescu şi-a început investigaţia împreună cu un alt fost deţinut politic din Constanţa, Nicolae Dumitriu, care, între timp, s-a stins.

Loc de înhumare: necunoscut

Traseul iniţial al Canalului - redesenat parţial în anii 1976- 1984, când a fost finalizat sub bagheta lui Ceauşescu - a fost parcurs pas cu pas de Mirel Stănescu în căutarea mărturiilor şi, mai ales, a documentelor despre victimele unui proiect faraonic şi inutil.

„Documentele pe care am reuşit să le obţinem provin din arhivele primăriilor din Poarta Albă, Lumina (fosta Valea Neagră), Năvodari şi Ovidiu. La Cernavodă şi Medgidia au refuzat să ne dea ceva din arhive. În total, am găsit date certe pentru 839 de morţi”, spune Mirel Stănescu.

Cei mai mulţi dintre cei 839 de morţi nu au morminte. Pentru 65 dintre ei nu este precizată nici măcar cauza morţii. Oficial, unii ar fi fost răpuşi de boli, de accidente de muncă, iar alţii s-ar fi sinucis. Însă