Păi, da, în loc să dea hotărâri stupide legate de câţi câini are voie omul să ţină în casă, ilustrul nostru primar mai bine s-ar gândi să înfiinţeze un muzeu al filmului. Probabil veţi zice că dorinţa mea e lipsită de fundament şi că mi s-a urcat la cap de când cu TIFF-ul. Ei bine, nu. Are şi TIFF-ul contribuţia lui importantă la acest lucru, de bună seamă, dar nu este singurul care trage greu la cântar. Să vă explic de ce cred eu că oraşul de pe Someş este cel mai nimerit pentru un astfel de muzeu.

O luăm cu începutul. Prezentarea aparatului cinematografic şi primul spectacol de film a avut loc în Cluj (pe atunci Kolozsvar) în 1897, iar doi ani mai târziu au avut loc primele proiecţii cinematografice regulate. Între 1906-1907 se înfiinţează primele două cinematografe din Cluj, iar în 1910, odată cu deschiderea Palatului Urania, se inaugurează şi cel mai luxos cinematograf al acelor vremuri.

Lucrurile nu se opresc aici. În 1909-1910, Jenő Janovics, care era pe atunci directorul actualului Teatru Naţional, ridică pe strada Emil Isac primul studio pentru cinematografie şi teatru, pe care îl va denumi „Cercul Teatral”. Janovics nu se mulţumeşte cu atât şi înfiinţează şi alte studiouri – Proja, Corvin şi mai apoi Transylvania, care devin cele mai importante din partea asta de Europă şi în care s-au realizat după unele date 100, după altele în jur de 55 de filme documentare şi artistice. Mute, evident.

Ce este important e că aici au activat în perioada de debut doi dintre cei mai cunoscuţi regizori ai vremii. Primul dintre ei este regizorul britanic de origine maghiară Sir Alexander Korda (pe numele adevărat Sándor László Kellner), cel care a lucrat constant cu celebrul actor Sir Laurence Olivier. Printre filmele regizate de Korda se numără That Hamilton Woman (1941), în care joacă Vivien Leigh şi Laurence Olivier, şi The Private Life of Don Juan (193