Mama Marianei Negru a făcut trei atacuri cerebrale şi s-a îmbolnăvit de diabet, după evenimentele tragice din 1 martie 2004. Mărioara Andro trăieşte singură, într-o căsuţă din satul Morlaca, situat la câţiva kilometri de Huedin. Nu s-a împăcat niciodată cu gândul că nu-şi va mai vedea niciodată una dintre fiicele sale, Mariana Negru.

În 11 martie 2004 se afla în locul nepotrivit, la ora nepotrivită: în gara Atocha, din Madrid, la ora la care a avut atentatul care a omorât aproape 200 de oameni.

„Avea 40 de ani când s-a întâmplat. Tocmai îi împlinise, în februarie. A plecat ca tot românul, să câştige un ban, pentru o viaţă mai bună”, spune mama Marianei. Vorbeşte rar şi destul de dificil, după cele trei atacuri cerebrale pe care le-a suferit în ultimii ani. La toate acestea s-a adăugat şi diabetul, în care a dat tot de supărare, crede femeia.

Despăgubiri încasate de soţ

Bătrâna mai are o nemulţumire: că fostul soţ al fiicei sale încasează după moartea ei, în fiecare lună o sumă de bani. „A declarat în acte că nu mai are pe nimeni pe lume, decât pe el. Mai sunt şi eu, mai are un frate şi o soră”, se plânge bătrâna. Femeia trăieşte acum din pensia de urmaş a soţului. Ceilalţi doi copii ai ei sunt tot în Spania, împreună cu familiile lor.

„Îi mai văd doar o dată pe an”, spune Andro Mărioara, cu lacrimi în ochi. Şi-ar dori să o poată aduce pe fiica sa acasă, în cimitirul din sat, să o poată plânge în voie. Însă nu o poate repatria fără permisiunea ginerelui său, Ioan Negru. Mariana Negru este îngropată, alături de alte victime ale atentatului, în Spania, într-un mausoleu.

Zece explozii, 191 de morţi

În 11 martie 2004, 191 de oameni, dintre care 16 români, au fost ucişi şi peste 1.700 răniţi într-un multiplu atentat cu bombă, în patru gări din suburbiile Madridului. Cele zece explozii s-au succedat la intervale s