O consecinta a numeroaselor afaceri imobiliare controversate, care au ras de pe harta Bucurestiului numeroase cladiri-monument, este ca autoritatile au sarit in extrema cealalta: refuza sa mai dea unda verde pana si investitiilor serioase, care ar urma sa transforme casele de patrimoniu in afaceri inteligente, generatoare de venituri suficient de mari ca sa justifice restaurarea si amenajarea lor. Un exemplu in acest sens il reprezinta cazul Palatului Stirbey din Capitala, a carui reabilitare se lasa asteptata, deoarece Ministerul Culturii refuza sa aprobe proiectul care ar transforma palatul intr-un tandem muzeu-complex comercial, in urma unei investitii de peste 100 milioane euro.

Pe scurt, proprietarul Palatului Stirbey planuieste sa investeasca 125 milioane euro in constructia unui complex cu galerii comerciale, apartamente de lux si un centru cultural pe terenul vacant din spatele palatului. Cladirea care ar urma sa apara in spatele casei de patrimoniu este proiectata sa se apropie arhitectural de sediile invecinate ale Radiodifuziunii Romane si Ministerului Economiei. Palatul Stirbey ar urma sa fie transformat in muzeu si sa beneficieze de reabilitare cu fonduri obtinute din exploatarea centrului comercial. Proiectul a fost insa respins de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, organism care functioneaza pe langa Ministerul Culturii, care a invocat statura noii cladiri, care va avea 37 de metri inaltime, si ingrijorarea ca investitia ar putea sa afecteze Palatul Stirbey, care a fost ridicat in secolul al XIX-lea.

Incercand sa aflam in detaliu argumentele care au stat la baza deciziei Comisiei Monumentelor Istorice, am stat de vorba cu arhitectul serban Popescu Criveanu, membru al comisiei respective. "N-am participat la sedinta in care s-a dat aceasta hotarare, asa ca nu stiu sa va spun nimic. Ce pot sa va spun totusi este ca ac