Marile firme au sanse sa evite falimentul prin procedura insolventei. Important este cat de repede "incep tratamentul" si ce sanse au sa obtina noi surse de capital, in conditiile in care o parte dintre creditori nu au acceptat o reorganizare amiabila in afara Tribunalului.
De mai bine de un an de zile firmele si creditorii se joaca de-a soarecele si pisica. Unii ii acuza pe altii ca se folosesc de procedura legii insolventei pentru a-si proteja afacerea: creditorii cer insolventa companiilor pentru a le determina sa isi achite obligatiile, in timp ce o parte dintre debitori se ascund de buna-voie sub "protectia Legii 85/2006, a insolventei", pentru a obtine un ragaz in vederea achitarii de obligatii.
"Insolventa nu inseamna intotdeauna faliment, iar reorganizarea judiciara poate fi solutia pentru redresarea afacerii. Totusi, in practica s-a observat ca debitorii apeleaza la deschiderea procedurii de insolventa in special pentru a beneficia de avantajele imediate si se gandesc mai putin la planul de reorganizare", a declarat Dan Costinescu, partener in cadrul firmei de avocatura Schoenherr si Asociatii, in cadrul seminarului "Insolventa, sansa restructurarii unei afaceri in conditii de criza", organizat ieri de ZF.
De aceeasi parere este si Geanina Oancea, partener in cadrul companiei BDO Business Restructuring, care considera ca legea insolventei ar putea fi revizuita in unele aspecte legate de evaluarea garantiilor, creantele defavorizate si plata creantelor anterioare deschiderii procedurii.
"Uneori, in procedura insolventei, practica omoara debitorul, din cauza ca a existat o abordare gresita in ceea ce priveste scopul principal al legii insolventei. Pe de alta parte, si creditorii trebuie sa inteleaga ca redresarea unei companii nu inseamna plata imediata a creantelor in proportie de 100%", a spus Oancea.
Numarul insolventelo