Horia Colibăşanu este unul dintre puţinii bănăţeni pentru care gerul iernii a fost prielnic anul acesta. Timişoreanul pleacă astăzi, din Budapesta, spre Nepal de unde va începe expediţia spre vârful Annapurna. Ultimele patru luni le-a dedicat acestui proiect.
Este pasionat de alpinism şi îşi impune să facă performanţa. Astăzi a început călătoria spre al patrulea proiect în domeniu, care este şi cel mai greu din toate cele pe care le-a avut până acum: „ucigaşul” Annapurna, vârf himalayan de 8.061 metri, cu pereţi abrupţi şi netezi „ca faianţa din baie”.
Un neiniţiat ar spune că este un inconştient care se aruncă în laţurile morţii. Horia a început însă, de acum patru luni, să-şi depăşească toate recordurile la antrenamentele pentru această expediţie.
Dă trezirea pe stadion
Aproape în fiecare dimineaţă a fost primul care i-a salutat pe angajaţii de la stadionul Dan Păltinişanu. A petrecut cel puţin două ore alergând şi a urcat şi a coborât, zilnic, de cel puţin 64 de ori scările din tribune. „Pregătirea trebuie să fie deosebită. Mă ajută ca pe munte să am mintea lucidă, pentru că altfel este foarte uşor ca la şase – şapte mii de metri altitudine să ai halucinaţii”, a spus Horia despre condiţiile pe care trebuie să le înfrunte pe Himalaya. Ziua obişnuită continuă cu munca în cabinetul stomatologic din Timişoara. Trebuie să onoreze nevoile pacienţilor pe care nu-i poate amâna până la întoarcerea din expediţie.
Spre seară, revine la efortul antrenamentului. „De obicei, fac exerciţii la sală. Mă antrenez pe bicicletă aproape o oră. În urmă cu câteva zile, unul dintre colegii de la sală mi-a spus că este surprins pentru că am pedalat până când mi-a crescut pulsul la 182, iar el se străduia de mult timp să aibă un puls ridicat, dar încă nu a reuşit”, a povestit alpinistul despre cum îl privesc persoanele alături de care face antren
