Adevărul: Criza economică a venit ca o completare nefericită a uneia deja existente, criza morală, criza relaţiilor dintre semeni. Care credeţi că sunt pârghiile prin care am putea să ieşim la suprafaţă?
Marina Constantinescu: Criza morală este o poveste care ne-a bântuit de mult şi mai mereu. Dacă privim onest istoria, vom observa destule momente când caracterul ne-a trădat. Când nu am mers pînă la capăt pe un drum, când am sărit dintr-o barcă în alta cu o uşurinţă uluitoare, de parcă o naţie întreagă a făcut gimnastică sau balet, cursuri intensive. Exerciţiul demnităţii se învaţă de când apari pe lumea asta.
La noi, venirea comunismului, a totalitarismului, a dictaturii a ucis elitele şi clasa de mijloc. Criza economică este încă o povară, mai palpabilă pentru mulţi. Criza morală nu are parametrii aşa, la vedere, după care să se facă măsurători. Cred, însă, că este cea mai cumplită criză în care se află poporul meu de zeci de ani. Este o criză care convine oamenilor recenţi, care profită din plin. Haosul, degringolada în care ne învârtim zilnic ne îndepărtează tocmai de ce înseamnă viaţa, ca dar divin. Soluţie, soluţii? ...
Nu mai ştiu. După douăzeci de ani de la ieşirea din peşteră, sunt mai tristă şi mai îngrijorată ca niciodată. Ne învârtim într-un cerc vicios. Familia, bărbatul şi femeia, cuplul se alienează galopant. Relaţia cu copilul nu este prioritară. Poate această Europă, aşa cum e şi ea acum, să ne forţeze cumva să redevenim oameni, să ne iubim şi să ne respectăm.
Ce speraţi să se schimbe prin emisiunea pe care o prezentaţi, „Nocturne"?
Nu sper să schimb neapărat. Lupt, mai degrabă, să aduc bucurie celor care au nevoie de ea şi lupt ca să nu-mi pierd bucuria de a trăi, de a munci şi de a face „Nocturne". Pentru mine, această emisiune este şi un manifest, şi o formă de rezistenţă. Este căutarea mea de a vorbi despre bine