Premierul grec Papandreu bântuie prin lume, căutând cu disperare ajutor spre a-şi scoate ţara din catastrofa financiară. Degeaba. De la Angela Merkel, ca şi de la Barack Obama, s-a ales cu declaraţii de prietenie, dar nu şi cu bani: credibilitatea elenă, după ce ani în şir şi-a ascuns situaţia economică reală, e la pământ. Grecia-i în pragul falimentului: are de restituit în acest an 50 de miliarde de euro. A ajuns să i se sugereze să vândă nişte insule sau chiar simbolul său, Acropole. Soluţii, desigur, inacceptabile, aşa că guvernul a trecut la măsuri de austeritate extremă. Care au exasperat populaţia şi au scos-o, violentă, în stradă. O revoltă e uşor de iscat, dar e greu de stins. Mai ales când catastrofa economică şi socială e provocată de o îndelungată incompetenţă şi de nesăbuinţa guvernanţilor.

Situaţia economică reală a României e şi ea într-o pâclă inadmisibilă. De la o zi la alta, premierul Boc şi miniştrii săi se contrazic şi par a fi scăpat de sub control gestiunea ţării, echilibrul ei financiar. O balanţă clară n-a fost prezentată barem Parlamentului. Estimări avizate, însă, situează datoria externă a României la 80 de miliarde de euro. Nu se ştie nimic despre îndatorarea pe termen scurt la băncile din ţară. Nici despre cuantumul scadenţelor din acest an, dar care e de ordinul multor miliarde de euro. Acordul FMI n-a avut efect de impuls economic. Vom continua să ne împrumutăm, a declarat Traian Băsescu. De unde? Cu ce dobânzi? Cât? Până când? Costurile sociale nu le vor resimţi guvernanţii, ci tot contribuabilii de rând. Haosul guvernamental a început însă să scoată şi în România lumea în stradă. Iar primăvara - anotimpul pe care sindicatele, pensionarii, celelalte categorii defavorizate abia l-aşteaptă spre a-şi declanşa acţiunile - nici n-a început.