Ştirile venite în ultima perioadă dinspre Rapid n-au avut nimic din îndestularea jegoasă afişată pe la alte cluburi. Nae Manea, un contaminat irevocabil, ştia la ce se angajează atunci când, la vreme de strâmtoare, a acceptat din nou postul de antrenor al giuleştenilor.
De aceea a lucrat mai tot timpul cu poftele-n cui. A defilat cu echipa, în campionat şi în perioadele de pregătire, sub însemne proletare, nederanjând de nici un fel proverbiala cumpătare a patronului. Şi zic cumpătare doar pentru că nu mai ţin minte ce anume îl caracteriza definitoriu pe Hagi Tudose. Dar, oricum, problemele care ţin de contabilitatea calică sau de bugetele bazonate de criză nu au la ora actuală nici o importanţă. Ele n-au falimentat rapidismul din Giuleşti.
Dimpotrivă, Nae Manea şi trupeţii săi au avut tupeul să-şi înşurubeze sărăcia printre greii campionatului, la numai trei puncte de liderul la zi al clasamentului. Ei bine, un asemenea afront nu putea rămâne nepedepsit. Cineva trebuia să le dea peste nas acestor obraznici. Iar pentru o astfel de misiune nu se puteau găsi neamuri mai potrivite decât Marian Iancu, Gheorghe Chivorchian şi, cu neapărată intenţie de mai bine, dar nu ştiu pentru cine, onoratul comesean Dumitru Dragomir.
Marian Iancu şi Gheorghe Chivorchian vor să câştige pentru Politehnica Timişoara, la "masa verde", un meci pierdut pe terenul de joc. Găselniţa conţopistică o constituie contestarea dreptului de joc al fotbaliştilor Dacian Varga şi Tibi Bălan. Povestea e lungă şi stufoasă. Cu legitimarea celor doi pe uşa din dos, cu avize contradictorii de la AMF, cu aprobări şi dezaprobări ale LPF. Cert este că, la ora jocului Rapid - Politehnica, Varga şi Bălan aveau pe carnetele de legitimare, adică nişte buletine de identitate ale fotbaliştilor, vize valabile de la LPF.
Măgăriile sunt cusute cu aţă albă. M-aş bucura ca ele
