Următorii parlamentari irakieni vor fi mult mai competenţi, crede Hamid Al-Bayati, reprezentantul Irakului la ONU, care descrie pentru FP România o foarte complicată hartă electorală.

Alegerile din 7 martie 2010 reprezintă al doilea ciclu electoral organizat după căderea regimului Saddam Hussein, în 2003. Totuşi, alegerile de astăzi sunt mult mai importante decât cele care au avut loc în 2005. Atunci s-au folosit liste închise. Acest lucru înseamnă că poporul irakian a ales partide politice şi grupuri care, la rândul lor, îi desemnau pe membrii Camerei Reprezentanţilor.

Totodată, Irakul a fost considerat atunci ca o singură circumscripţie electorală, astfel că oamenii nu puteau alege reprezentanţi din zonele lor native, pe care îi cunoşteau. Drept rezultat, poporul irakian a fost dezamăgit de comportamentul anumitor parlamentari, care s-au dovedit incompetenţi şi care nu şi-au reprezentat electoratul.

Reprezentativitate mai largă

Astăzi, harta politică s-a schimbat şi viitorul Irakului s-ar putea schimba şi el. Alegerile din 2010 oferă atât avantaje, cât şi dezavantaje. Legea electorală s-a îmbunătaţit din 2005 şi poporul irakian beneficiază de o împărţire mai echitabilă, în acord cu idntitatea lor etnică, sectară şi religioasă. Totuşi, siiţii, sunniţii şi kurzii rămân destul de fragmentaţi. A existat o lungă dezbatere, dacă alegerile din 2010 să fie organizate pe liste închise sau deschise.

Majoritatea formaţiunilor politice preferau sistemul de listă închisă, dar poporul prefera lista deschisă. Marele Ayatollah Ali Al-Sistani - cea mai înaltă autoritate religioasă din oraşul sfânt Najaf - a insistat că noua lege electorală ar trebui să se fundamenteze pe sistemul listelor dechise şi niciun grup politic irakian nu a îndrăznit să îi conteste voinţa.

În acest an, irakienii au avut şansa de a alege indivizi pe lângă partide politi