Eu inca sunt virgina. Da, ati citit bine. Sunt foarte multe chestii pe care as vrea sa le experimentez, dar inca nu am curaj, deci, se poate spune ca nu mi-am pierdut virginitatea de tot.
Pe de alta parte, exista virgine la propriu. Fete (ca nu se pot numi femei) care isi pastreaza virginitatea, bunul lor de pret, pentru cel ales. Sau pentru cel pe care-l cred cel ales. Si pana una-alta, fac sex anal. Sau sex oral. Sunt dispuse la orice, atata timp cat nu se face penetrarea in stilul clasic. Si o fac oricand, oriunde, cu oricine. Pentru ca au senzatia ca nu fac nimic gresit, isi satisfac partenerii (pentru ca la varsta aia nu se poate vorbi de satisfactie personala) in felul in care au auzit ca se poate. Probabil pentru ca sa nu-i piarda, sau mai stiu eu din ce motive, ca tare incalcita mai e mintea unei fatuci de 18 ani sau mai putin de atat.
Eu am facut marele pas undeva in jurul varstei de 20 de ani. Atunci cand m-am simtit pregatita, atunci cand m-am considerat suficient de stapana pe ceea ce simt, atunci cand corpul meu a cerut-o. Deoarece am fost pragmatica de mica (sau pentru ca, pur si simplu, asa a fost sa fie), prima oara s-a intamplat cu un barbat cu 10 ani mai mare decat mine, ca asa m-am gandit ca-i bine: un om care stie ce face, care sa nu se inhibe si care sa n-aiba emotii. N-a fost extraordinar, dar am avut norocul sa dau peste un barbat care mi-a deschis mintea si care m-a invat ce pot si cum pot sa ofer si sa primesc.
Marea mea nedumerire vine din ceea ce mi-a povestit un prieten zilele trecute: o fata, crescuta doar de mama, este dusa periodic la ginecolog pentru a i se verifica virginitatea, mama fiind speriata de ceea ce se intampla in jurul ei in ziua de azi, care probabil aude de fete de 15-16 ani insarcinate si asa crede ea ca isi poate controla odrasla. Ei bine, domnisoara in cauza face sex anal, pentru ca, nu-i asa, virgi
