La Roma, barăcile de locuit au devenit o investiţie nerentabilă pentru că sunt uşor de distrus de forţele de ordine. Românii şi ţiganii fără locuinţă preferă să se adăpostească sub podurile rutiere care traversează cursurile de apă.

Aproape 50 de români şi şase familii de rromi convieţuiesc sub un pod peste râul Marana, un afluent al Tibrului, la periferia de nord a Romei.

Majoritatea românilor sunt tineri, până la 40 de ani, provin din Avrig - oraşul lui Romulus Mailat, şi sunt veniţi de curând în Italia. Poliţia îi vizitează rar şi de cele mai multe ori în timpul zilei, când tabăra este pustie.

Românii şi ţiganii folosesc acelaşi „acoperiş", iar cele două tabere sunt delimitate de o zonă neutră, lungă de circa 20 de metri. Comunicarea între cele două grupuri este aproape inexistentă.

„Ăştia se fură unii pe alţii; românii pândesc până pleacă ţiganii la cerşit şi le iau uleiul, pâinea şi ce mai au ei de mâncare", spune Hagianu Gheorghe, 62 de ani, judeţul Vrancea, unul din românii care locuiesc pe partea opusă a râului.

„Tot timpul ne lipsesc lucruri; noi ieşim la cerşit şi mai scoatem 10-15 euro pe zi, dar românii ăştia nu lucrează nicăieri şi ca să nu moară de foame ne mai fură din alimente şi ne mai caută prin buzunare", spune Nicolaie Danciu, 64 de ani, rrom din Tălmaciu.