Aţi vrea să fiţi discriminate pozitiv? Să vi se păstreze locuri speciale când e vorba de parlament? Vă simţiţi prost reprezentate în politica românească?
O treime din locurile din Parlament rezervate femeilor. Acesta este proiectul legislativ votat de Senatul Indiei. În ţara Indirei şi a Soniei Gandhi, femeile sunt în continuare considerate un fel de rasă inferioară. Pe lângă avorturile selective în cazul fetuşilor de sex feminin şi infanticidul fetiţelor, despre care scriam săptămâna trecută, femeile Indiei sunt bătute, familia soţilor le dă foc după ce a primit zestrea, sau, în cel mai bun caz, primesc un salariu de trei ori mai mic decât bărbaţii. Este, deci, de înţeles de ce a apărut o astfel de iniţiativă legislativă. Există hibe, într-adevăr: nu se stabileşte vreo preferinţă pentru femeile din castele inferioare, care vor continua să sufere, în timp ce în Parlament vor ajunge, cel mai probabil, soţiile şi fiicele actualilor parlamentari. Totuşi, problemele femeilor vor fi aduse în dezbaterea legislativului mai mult decât până acum.
Astfel de acţiuni pozitive, sau discriminări pozitive, au funcţionat, atunci când a fost vorba de diverse grupuri rasiale sau etnice. Ar trebui, pentru a avea o mai importantă reprezentare a femeilor în parlament, să adoptăm o atitudine asemănătoare? Personal consider că, în cazul societăţilor occidentale (între care includ şi societatea română), în care femeia are acces la educaţie şi drepturi egale cu bărbatul, nu este nevoie de aşa ceva. Totuşi, dacă stăm să ne uităm la reprezentarea feminină din Parlamentul României, vom observa că ţara noastră se află pe locul 96, într-un clasament cu 140 de ţări, având 38 de femei deputate şi 8 senatoare, adică 11,4% din Camera Deputaţilor şi 5,8% din Senat. Foarte slab! În schimb, partidele au trimis destul de multe femei în Parlamentul European, acolo, departe, la Bruxelles, u