În primii ani de după 1990, au apărut puzderie de reviste SF (pe vremea aceea, genul fantasy nu prea era în graţiile cititorilor sau editorilor români). Se năşteau reviste unde cu gîndul nu gîndeai. Pînă şi la Codlea apărea una, Alfa, făcută de Sergiu Someşan, cel care avea să devină cunoscut prin volumele sale de povestiri cîţiva ani mai tîrziu. Alte reviste au apărut la Tîrgovişte, Deva, Bistriţa, Braşov, Craiova, Slatina, Bacău, Iaşi, Satu Mare, Galaţi şi, bineînţeles, Bucureşti. Cele care au rămas în memoria colectivă sînt, totuşi, Nautilus (deşi au apărut doar cinci numere), Helion (seria nouă, tot cinci numere, dacă nu mă înşel), String, Ficţiuni, Jurnalul SF şi CPSF Anticipaţia.
Era o perioadă de efervescenţă, de emulaţie, lucru tradus în apariţia, pe lîngă reviste, şi a cîtorva suplimente de gen în ziarele centrale sau locale. Cele mai cunoscute au fost cele patru care apăreau simultan la Iaşi – Supernova (realizat, în timp, de Dragoş Cojocaru, Radu Gavrilescu, Florin Mircea Tudor, Michael Haulică, George Ceauşu, Dan Doboş, în cotidianul Evenimentul), Alternativ SF (Michael Haulică, în 24:ore), Dependent SF (Vlad Frînghiu, în Independentul) şi F&SF Magazin (Dragoş Cojocaru şi Florin Mircea Tudor, în Monitorul), Fantasya de la Brăila (Mircea Cărbunaru, în Libertatea), Science Fiction (pagină în Curierul Naţional, Bucureşti – printre realizatori: Aurel Cărăşel, Alexandru Mironov, Nicu Gecse, Tiberiu Opriţa, Mara Popa), Literatura şi Artele Imaginarului (Marian Coman, în Obiectiv-Vocea Brăilei) sau Monitorul SF (acelaşi Marian Coman, în Monitorul de Galaţi şi Monitorul de Brăila). La Iaşi a apărut şi prima publicaţie săptămînală de SF, suplimentul Quasar QI, realizat de George Ceauşu şi Lucian Merişca în Bursa de nord-est (noiembrie 1992 – mai 1993). Şi mai exista ceva la vremea aceea, ceva ce n-am mai văzut de mult: fanzinele, publicaţii de
