Între beneficiile invocate de proprietari şi riscurile asupra cărora avertizează Comisia Europeană, piaţa saloanelor de bronzat se vede nevoită să îşi trieze jucătorii, impunând reguli mai stricte. Profit chiar şi de 40.000 de euro la o investiţie iniţială de până în 50.000 de euro. Sunt cifrele care până la debutul crizei economice au definit „industria bronzării“, aşa cum este denumită piaţa saloanelor de bronzat, una dintre cele mai prolifice, dar şi con

Între beneficiile invocate de proprietari şi riscurile asupra cărora avertizează Comisia Europeană, piaţa saloanelor de bronzat se vede nevoită să îşi trieze jucătorii, impunând reguli mai stricte.

Profit chiar şi de 40.000 de euro la o investiţie iniţială de până în 50.000 de euro. Sunt cifrele care până la debutul crizei economice au definit „industria bronzării“, aşa cum este denumită piaţa saloanelor de bronzat, una dintre cele mai prolifice, dar şi controversate afaceri în ultimii ani în ţările UE. Prolifice, pentru că ritmul de deschidere a unităţilor de acest tip a fost de-a dreptul ameţitor; controversate, pentru că au antrenat un şir de speculaţii şi critici, mai mult sau mai puţin fundamentate, legate de riscurile la care se expun clienţii neinformaţi ori, pur şi simplu, dezinteresaţi de existenţa unor potenţiale reacţii adverse ale bronzului artificial. Cert este că toate aceste dispute, peste care s-a suprapus situaţia economică generală dificilă, nu aveau cum să nu se repercuteze asupra profitabilităţii saloanelor de bronzat. „În condiţiile actuale, rata de profitabilitate nu mai este la fel de mare ca în anii precedenţi. Investiţia se amortizează mai greu, deoarece un efort financiar considerabil trebuie îndreptat înspre informarea continuă a clienţilor despre beneficiile solarului asupra sănătăţii“, spune Szasz Jozsef, preşedintele Asociaţiei Saloanelor de Bronzare Profesionale din