Prozator şi ziarist, Silvia Kerim s-a aflat multă vreme, şi... de multă vreme, prin preajma celor doi soţi: Mihaela Tonitza Iordache şi Ştefan Iordache. Ascultându-i şi dumneaei povestea, nu mai există nici o îndoială. Ştefan şi Mihaela au fost suflete-pereche. Şi pentru că sufletele-pereche nu au putut sta departe unul de altul, după moartea lui Ştefan Iordache, a plecat repede şi Mihaela. Astfel, s-au completat din nou...

"Cuvintele nu au cum să cuprindă şocul pe care îl resimt la aflarea acestei veşti, deşi ea plutea în aer, ca veste, de multă vreme, încă de la moartea lui Ştefan, atunci când Mihaela, deja fragilizată, i-a făgăduit că va veni foarte curând la el. Ştiu că n-a mai avut putere să trăiască, ştiu că n-a mai vrut să trăiască după moartea lui. Din păcate, după moartea lui Ştefan, nu ne-am mai văzut aşa cum ne vedeam altă dată, iar acel altă dată a început acum 40 de ani. Când eu mă aflam cu cineva drag mie la un restaurant, în Bucureşti, la un fel de cârciumioară la care veneau artişti, foarte aproape de Teatrul Nottara. Era pe la prânz, mâncam ceva şi, la un moment dat, a apărut o pereche. Erau ei doi. Pe Ştefan Iordache îl ştiam - pe atunci, eram tânăr redactor la radio, şi l-am invitat de vreo două ori la câte un interviu. Mi-l amintesc acum, când vorbim despre el... era foarte slab în perioada aceea, avea plete ­ aşadar a intrat Iordache, cu o fată splendidă ­ ea avea 18-20 de ani ­ cu nişte ochi imenşi, negri, şi un păr lung, buclat, arămiu închis. Şi l-am întrebat pe domnul cu care eram - actor şi el -era, de fapt, Alexandru Repan - cine o fi domnişoara asta foarte frumoasă care este cu Iordache ­ şi mi-a spus, «este Mihaela Tonitza, nepoata marelui pictor Tonitza, şi, după câte ştiu, este iubita lui Ştefan». Şi aveam să aflu de la Mihaela şi Ştefan că în ziua aceea se logodeau sau erau deja logodiţi. A început de atunci o prieteni