Între buza pârnăii şi câştiguri imense s-a desfăşurat viaţa "gentlemanului" Vali Carambol, despre care unii îşi aduc aminte că îl mai chema şi Atomulesei. Pe vremea dintâi a puterii decedatului din decembrie 1989 s-a întâlnit "providenţial" cu nişte rămăşite "burghezo-moşiereşti" care jucaseră biliard la Monte-Carlo, Paris ori Londra. A prins drag de tac şi a început să trăiască din caramboluri.
L-am întâlnit pe Carambol la un concert de folk, undeva în Orăşelul Copiilor. Avea frac şi papion şi ţinea sub braţ ceva lung, într-o husă. Am intrat în vorbă şi, după ce mi-a explicat că are în etui un tac de firmă, (american, marca George Balabuscha) un fel de Rolls al biliardului, l-am făcut să-mi povestească viaţa.
NAS ÎN NAS CU MASA
În 1973, într-o cămăruţă dintr-un pavilion din Parcul Central din Deva, oraş în care stătea, a văzut mai mulţi miliţieni şi activişti locali, care, "conspirativ", dădeau o bilă, pe bani. Aveau o masă veche, confiscată în 1948 de la un industriaş. L-au lăsat să se uite, sub promisiunea că nu duce vorba mai departe. Jucau chegle-carambol, o variantă de biliard cu cinci popice mici de lemn puse pe masă şi trei bile. Pe scurt, a prins repede jocul şi a început să-i bată crunt pe şmecherii de Deva. Oraşul devenise prea mic pentru el, aşa că s-a învârtit de o angajare vara, pe litoral, la un club de bowling unde avea şi biliard. Din acest punct, şi-a tras existenţa dând cu băţul în bile. Juca şi cu români pe lei şi cu străini, pe valută. Printre "turiştii" care se făceau că îşi pierdeau timpul la mare, dar de fapt mizau sume imense pentru epocă la biliard erau şi jucători din perioada interbelică, unii dintre ei foşti deţinuţi politici, care îşi duceau existenţa doar din asta. Vali Atomulesei a fost cooptat în "secta" lor, unde se petrecea o gravă ilegalitate pentru vremea "socialismului biruitor"