Gropile de gunoi din jurul marilor oraşe devin din ce în ce mai problematice. Deşeurile nu mai au loc, iar autorităţile nu ştiu ce să facă cu ele. Deşi o mare parte din ele pot fi reciclate salvând astfel nenumărate resurse naturale, ele ajung de cele mai multe ori la groapa de gunoi sau, mult mai rau, în ape sau în păduri unde distrug echilibrul ecosistemului.

Cele mai multe dintre gunoaie provin din locuinţe: hârtie, pet-uri, sticle, aparate electrocasnice, ulei alimentar uzat şi chiar resturi de alimente, toate pot fi reciclate, iar materialele rezultate repuse în uz. Se pot salva în acest mod nenumăraţi copaci, păduri întregi, mari cantităţi de apă şi de energie electrică, putem evita contaminarea apelor şi a pădurilor, dar şi pagubele care se pot produce în propria locuinţă, sau amenzi usturătoare. În România există firme specializate în colectarea şi prelucrarea diferitelor deşeurilor provenite din locuinţe, însă deocamdată sunt puţin cunoscute.

LEGISLAŢIE

Privitor la depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor rezultate din activităţi casnice, în România există o serie de legi, însă cele mai multe dintre ele se referă strict la deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Conform Hotărârii de Guvern 448/2005, orice persoana fizică riscă amenzi de la 500 de lei până la 5.000 de lei, în cazul în care refuză să predea DEEE ieşite din uz centrelor de colectare a acestor obiecte. În aceeaşi serie se înscrie şi Directiva Europeană 2002/96/CE privind modul de finanţare al procesului de gestiune al DEEE şi Legea 426/2001 care face referire la întreaga gamă a deşeurilor menajere.

CUM SORTĂM DEŞEURILE

Uniunea Europeană obligă prin lege atât cetăţenii, cât şi instituţiile private la depunerea selectivă a deşeurilor. În aproape toate oraşele ţării există ghene care permit sortarea hârtiei, a peturilor şi a sticlei. Acest lucru