Iniţiatorii proiectelor aprobate de Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc au "unele deficienţe, referitor la legislaţia din România", a afirmat astăzi vicepreşedintele executiv al UDMR, Laszlo Borbely, citat de Mediafax.

VIDEO Protest împotriva regionalizării României (GALERIE FOTO)

"Dânşii, probabil, au unele deficienţe, referitor la legislaţia din România. Şi acum, o minoritate poate utiliza limba maternă în relaţia cu autorităţile unde este peste 20 la sută. Am fost recent la Miercurea Ciuc şi asta se întâmpla, se folosea limba maternă, primarii români ascultau la căşti traducerea, fără nicio problemă. Putem discuta să se întâmpla asta şi când minoritatea este de 15 sau de 10 la sută, dar asta e o altă problemă", a spus Borbely.

Reacţia lui Borbely vine după ce, vineri, Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc au decis că limba maghiară devine limbă oficială în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.

Vicepreşedintele executiv al UDMR a catalogat proiectele ca fiind "iniţiativa unora care nu prea au responsabilităţi foarte mari şi declară fără să se uite ce se poate realiza".

"Mâine (luni - n.r.), spre exemplu, nu lucrează Parlamentul. Acesta e un gest. Sărbătoarea de 15 martie e o tradiţie, se ştie, premierul adresează scrisori, e intrată în cotidian. În legea funcţionarilor publici şi în alte legi există prevederi care dau posibilitatea de a angaja persoane care trebuie să ştie limba minorităţii respective, în locurile unde sunt minorităţi. Putem discuta mai multe drepturi lingvistice pentru minorităţi, dar nu aşa, să declarăm fără nicio justificare în spate, ce ar însemna din punct de vedere legislativ", a conchis Borbely.

Vineri după amiază, la Sfântu Gheorghe, a avut loc a doua adunare a Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc la care au participat circa 300 de consilieri locali, judeţeni, primari