15-20 martie 1990, cinci zile dramatice, în care Transilvania a fost zguduită de o serie de incidente interetnice deosebit de grave. Zile în care, după cum s-a spus mai târziu, României "i-a trecut glonţul pe lângă tâmplă" şi a fost la un pas de a împărtăşi soarta de mai târziu a fostei Iugoslavii.
"Populaţia ţării noastre a urmărit cu îngrijorare evenimentele grave petrecute începând cu ziua de 15 martie 1990, într-o serie de localităţi din Transilvania, care au culminat manifestările de violenţă din municipiul Târgu-Mureş", anunţa un comunicat oficial emis de Guvernul României la 21 martie 1990. Supuse rigorii diplomatice, aceste cuvinte prezentau poziţia noastră oficială faţă de unele dintre cele mai dramatice evenimente postdecembriste.
Evenimente incomplet elucidate, care au făcut ca, an de an, apropierea zilei de 15 martie să fie privită cu suspiciune. Dar şi cu teama că, la fel ca atunci, ar putea aduce cu ea alte drame care, conform "principiului dominoului", să pună în pericol chiar integritatea teritorială a ţării.
RĂNILE ISTORIEI
În ziua de 15 martie 1990, comunitatea maghiară urma să sărbătorească cea de-a 142-a aniversare a declanşării Revoluţiei de la 1848. Ar fi putut fi o sărbătoare la care să participe atât românii, cât şi maghiarii din Transilvania. Din păcate, nu a fost aşa. Încă din primele zile ale anului, relaţiile dintre membrii comunităţii maghiare şi populaţia majoritară cunoscuseră deja o încordare din ce în ce mai accentuată. Pe de o parte, maghiarii au început să invoce anumite drepturi cetăţeneşti. Pe de altă parte, şi românii începuseră să se simtă ameninţaţi chiar acasă la ei.
De fapt, la fel ca multe alte evenimente, şi acestea îşi aveau originea în zilele Revoluţiei. Atunci, chiar în seara de 22 Decembrie, fruntaşii comunităţii maghiare au iniţiat f
