Investiţiile străinilor în ţara noastră au scăzut cu trei sferturi faţă de acum doi ani, însă interes încă există. Asta chiar dacă ei trebuie să respecte unele restricţii şi nu pot fi proprietari pe terenurile aferente clădirilor
Bugete bine stabilite
Alexandru Petrescu, Managing partner Esop Consulting
Cetăţenii străini sunt de regulă de două tipuri. În primul rând, cei interesaţi de achiziţionarea unui spaţiu pentru nevoile proprii, care lucrează pentru o perioadă mai mare în cadrul unei companii de aici. Ei caută de regulă apartamente sau vile nou construite, în zone exclusiviste, de genul Primăverii, Herăstrău, Pipera. Suprafaţa şi numărul de camere diferă în funcţie de dimensiunea familiei, însă de regulă este vorba de proprietăţi cu arii peste medie, de minumum 150 de metri pătraţi în cazul apartamentelor, respectiv de peste 200-250 de metri pătraţi în cazul vilelor.
Alt doilea tip de cetăţeni străini ce fac achiziţii în România sunt cei care vizează investirea cât mai eficientă a unor sume de bani, mulţi dintre aceştia având un bogat palmares de astfel de plasamente în mai multe ţări din regiune. O mare parte vizează prioritar achiziţia de imobile vechi, de patrimoniu sau cu o arhitectură interbelică deosebită, plasate în zone ultracentrale, proprietăţi care sunt într-o bună măsură neglijate de investitorii locali. Deosebit de active în această zonă sunt persone din Grecia sau Italia.
În ceea ce priveşte bugetul, acesta variază în cazul celor ce achiziţionează pentru folosinţă proprie între 200.000 şi 400.000 de euro. În cazul celor ce achiziţionează drept investiţie, bugetul poate fi între 500.000 şi trei milioane de euro. Cetăţenii străini pot deţine proprietăţi în România în principiu în nume propriu, însă nu şi terenul aferent acestora. Din acest motiv, majoritatea achiziţiilor sunt realizate în numele unei compani