Escaladarea tensiunilor politice interne inregistrata in februarie in Ucraina si Republica Moldova nu poate deturna atentia de la pasul politic extern intreprins de presedintele Romaniei, Traian Basescu, pas important pentru toate tarile de la Marea Neagra, noteaza analista rusa Alla Iazkova, in suplimentul Dipkurier al cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, citata de Agerpres.
In data de 4 februarie, Basescu a declarat ca Romania este dispusa sa accepte pe teritoriul sau elemente ale scutului american antiracheta, iar peste o saptamana o asemenea disponibilitate a fost formulata si de premierul bulgar Boiko Borisov, care a adaugat ca "pentru aceasta este necesar acordul parlamentului bulgar si al organismelor UE".
Astfel de declaratii au nemultumit Moscova, iar pozitia oficiala rusa a fost expusa in mass-media de ministrul afacerilor externe Serghei Lavrov, care a subliniat ca Rusia asteapta de la Washington explicatii clare privind amplasarea de elemente antiracheta in Romania. Un ton mult mai putin diplomatic a fost adoptat de reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin: Rusia afla lucruri importante despre Romania si Bulgaria exclusiv din mass-media, ceea ce demonstreaza ca intre Moscova si Washington nu exista un adevarat parteneriat, o "resetare" a relatiilor.
In mediul expertilor si politologilor din Rusia, Ucraina si Republica Moldova sunt formulate opinii adesea contradictorii pe marginea acestui subiect, subliniaza Iazkova, directoarea Centrului pentru problemele Marii Mediterane si Marii Negre din cadrul Institutului Europei de la Moscova. Unii afirma ca, pe fondul consecintelor inca nedepasite ale razboiului ruso-georgian, desfasurarea de elemente antiracheta americane ar putea declansa o noua escaladare a tensiunilor la Marea Neagra, ar putea perturba echilibrul relatiilor dintre Ucraina, Republica Moldova
