Cadru didactic de aproape 20 de ani, Cătălina Sucilea s-a născut în capitala ţării şi s-a mutat în Bistriţa, în urma unei vizite la o prietenă. Spune despre ea că este o persoană hotărâtă, perseverentă, care iubeşte copiii şi oamenii cinstiţi.
Povestea Cătălinei Sucilea începe din pitoreasca Bucovină. Provine dintr-o modestă familie suceveană care a plecat la Bucureşti înainte de cel de-al Doilea Război Mondial şi s-a întors pe plaiurile natale la pensie. A avut o copilărie frumoasă care seamănă cu cea a lui Ion Creangă. „Ori de câte ori aveau timp, părinţii mă duceau la bunici pe malul Siretului. Am nişte amintiri extraordinare din acea perioadă a vieţii mele. Îmi amintesc că vara mă bucuram cel mai mult. Mergeam cu sora mea şi cu alţii copii la Siret, ne scăldam toată ziua, ne jucam, mâncam, aveam tot felul de peripeţii, făceam ce vroiam. Eram ca şi Nică din «Amintiri din copilărie». De aceea pot spune că mă regăsesc foarte bine în poveştile lui Ion Creangă", mărturiseşte profesoara.
Dacă perioada copilăriei i-a lăsat amintiri de neuitat, în schimb adolescenţa a fost complicată. Cătălina Sucilea a spus că sora ei geamănă împreună cu ea, recent mutate la Suceava, nu-şi găseau locul în noua comunitate. Erau privite cu reticenţă, deoarece erau gemene identice şi lumea nu le deosebea, fiind şi bucureştence pe deasupra.
S-a mutat la Bistriţa în urma unei decizii de 5 minute
La Bistriţa a venit în prima dată în 1994, când avea 22 de ani, într-o vizită la o prietenă şi de-atunci, şi nu a mai plecat. „Ştiind că-mi plac munţii şi drumeţiile, prietena mea din Bistriţa m-a chemat să văd zona. Nu am stat pe gânduri. Aşa cum nu am ezitat nici când m-a rugat să ţin o oră în locul ei la actualul Colegiu Tehnic INFOEL. Văzând că nu-mi displace, m-a întrebat de ce nu rămân. Am stat pe gânduri cinci minute şi m-am hotărât să nu mai plec din Bistri
