Reţelele de socializare şi mediul virtual pun în mişcare bani pe care nu îi putem vedea. Cât de mult pot schimba aceştia faţa actuală a lumii financiare?
Odată cu expansiunea ameţitoare a reţelelor de socializare şi a platformelor virtuale, administrarea monedelor virtuale (precum VEN, Linden Dollars, FarmVille Coins, Serios) începe să-şi piardă din „bizarerie". În 2009, de exemplu, milioane de utilizatori Facebook au devenit fermieri, virtuali „Mafiosos" sau virtuali patroni de restaurante, iar pe platforma Second Life tranzacţiile au pus în mişcare nu mai puţin de 141,7 miliarde de Linden Dollars (echivalentul a 567 de milioane de dolari).
Jucătorii au început deja să câştige bătălii nu doar în lumile virtuale: în ianuarie, gamerii din Coreea de Sud au jubilat când autorităţile au emis o lege prin care valuta virtuală din jocurile MMO (massively multiplayer online) poate fi schimbată în moneda reală korean won. Care este, însă, „sunetul" banilor virtuali? Pot deveni participanţii la lumea virtuală un motor al economiei reale?
UN PERICOL... REAL. La jumătatea anului trecut, o situaţie ieşită din comun pentru resorturile sistemului monetar chinez alerta autorităţile de la Hong Kong. Nu evoluţia yuanului le dădea bătaie de cap finanţiştilor, ci incontrolabila intruziune a monedei virtuale QQ coins pe terenul tranzacţiilor cu bani reali. Iniţial pusă în circulaţie în 2002, pentru banalele achiziţii online de flori, tonuri de telefon sau cadouri, moneda şi-a câştigat independenţa cinci ani mai târziu, când a început să fie acceptată în schimbul unor produse reale, mai ales în jocuri de noroc şi prostituţie.
Cei peste 220 de milioane de utilizatori ai sistemului de plată gândit de compania Tencent Holdings Ltd. şi faptul că, în China, cărţile de credit nu sunt încă un loc comun au favorizat acest derapaj monetar. Datorită dimensiunii cazului, QQ c
